Vrei să te joci?

Tovarăşa de joacă vrei să-mi fii,
Vrei să te joci mereu-mereu şi iar,
Vrei să-alergăm prin bezne şi pustii,
Cu ifos de copii, cu duh sprinţar?
Solemnă-n fruntea mesei să te-aşezi,
Din vin, din apă cumpătat turnând,
şi de-un nimic să râzi, să radiezi,
să-mbraci veşminte rupte, suspinând?
Vrei să te joci de-a tot ce e viaţă,
De-a iarnă şi de-a toamnă foşnitoare,
Şi pot să gust cu tine o dulceaţă,
Un roşu ceai şi galbena lui boare?
Vrei să trăieşti cu inima ta toată, ,
tăcând îndelungat, ades înfiorată,
noiembrie că umblă prin oraş,
măturător bolnav, sărman, golaş
şi care pe sub geam ne fredonează?
Vrei să te joci de-a şarpe, de-a sfârlează,
de-a pasăre, de-a tren şi de-a vapor,
de-a vise, de-a Crăciun, de-a tot ce-i dor?
Să joci pe-ndrăgostita fericită,
Mimând că plângi sub cruce ruginită?
Vrei să trăieşti, trăind o veşnicie,
în joc de joc izbăvitor de soarte?
Culcată între flori pe neagra glie
vrei să te joci, vrei să te joci de-a moarte?

________
autor: Kosztolányi Dezső (n. 1885 - d. 1936)
traducător: Costa Carei


_______________________________
Akarsz-e játszani

A játszótársam, mondd, akarsz-e lenni,
akarsz-e mindig, mindig játszani,
akarsz-e együtt a sötétbe menni,
gyerekszívvel fontosnak látszani,
nagykomolyan az asztalfőre ülni,
borból-vízből mértékkel tölteni,
gyöngyöt dobálni, semminek örülni,
sóhajtva rossz ruhákat ölteni?
Akarsz-e játszani mindent, mi élet,
havas telet és hosszú-hosszú őszt,
lehet-e némán teát inni véled,
rubin-teát és sárga páragőzt?
Akarsz-e teljes, tiszta szívvel élni,
hallgatni hosszan, néha-néha félni,
hogy a körúton járkál a november,
az utcaseprő, szegény, beteg ember,
ki fütyürész az ablakunk alatt?
Akarsz játszani kígyót, madarat,
hosszú utazást, vonatot, hajót,
karácsonyt, álmot, mindenféle jót?
Akarsz játszani boldog szeretőt,
színlelni sírást, cifra temetőt?
Akarsz-e élni, élni mindörökkön,
játékban élni, mely valóra vált?
Virágok közt feküdni lenn a földön,
s akarsz, akarsz-e játszani halált?