Sfântă-i tristețea-n suflet susurând,
Pe-a zilelor neclătinată undă,
Sfântă-i tristețea, lasă-mă s-o cânt,
Să simt ce sfântă-i viața, și profundă.
Sfântă ești, Anna! Chiar dacă te-ai dus,
Spre-a-mi dovedi ce-adânc trăiești în mine,
Și-n vasta, trista-mi dragoste supus,
Să simt belșugul vieții mele pline,
Spre-a fi și eu al primăverii fiu,
Când cresc și din morminte flori în soare,
Pentru ca, tainic, strâns legat să fiu
De-o lume veșnică, fără hotare.
______
autor: Juhász Gyula (n. 1883 - d. 1937)
traducător: Veronica Porumbacu
______________________________
Áldott e bánat
Áldott e bánat, megszépíti lelkem,
Mely únt napoknak holt vizén pihent.
Áldott e bánat, enged énekelnem
S éreznem, mily mély az élet s mi szent!
Áldott vagy Anna! Messze, messze mentél,
Hogy megmutasd, mily mélyen bennem élsz,
Hogy egy hatalmas és bús szerelemnél
Érezzem, hogy az életem egész!
Hogy én is a tavaszi újulások
Fia vagyok, ki síron is kihajt,
Hogy engem is egy végtelen világnak
Mély titka ringat, hol nincs semmi part.
- Juhász Gyula -
Prin acest blog, administratorii (dna Monica Bușoiu și Mihók Tamás) dorim să aducem în lumina reflectoarelor poezii deosebite din spațiul maghiar, traduse (unele chiar de noi), suferinde în varianta lor românească de o slabă sau nulă mediatizare în plan virtual. „Poezia nu este într-o limbă anume / ci într-un suflet anume / fără nume” – spuse Nichita Stănescu.
luni, 4 februarie 2013
Sfântă-i tristețea
Etichete:
áldott e bánat,
anna,
bușoiu monica,
juhász gyula,
lume veșnică,
mihók tamás,
sfântă,
suflet,
szent,
tainic,
titka,
tristețe,
veronica porumbacu
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu